ancu.ro

Dedic primul post al blogului Danei, cea care m-a initiat in tainele artei 3D Origami.

Totul a inceput de la o mica lebada, primita in dar de la Dana cam prin iunie. Dupa prima reactie fireasca de “wow”, am rugat-o sa ma invete si pe mine sa fac asa ceva. Aveam nevoie de ceva cu care sa ma deconectez intr-o perioada destul de agitata la job, iar ideea de a face astfel de obiecte mi-a (su)ras de-a dreptul. Astfel ca intr-o seara, in care Dana nu a reusit sa ajunga la “lectie”,  am inceput sa ma uit mai atent la lebaduta, sa incerc sa inteleg cum se asambleaza. Cel mai greu a fost sa inteleg felul in care se impacheteaza piesele. Restul e…cancan

Primul “prieten” a fost lebada de mai jos:

In scurt timp fiecare coleg avea pe birou cate un animalut dragut, in functie de inspiratia si timpul meu liber. O sa ii cunoasteti in zilele urmatoare, dupa ce reusesc sa strang pozele cu ei

Pe urma au inceput alte probleme: procuratul hartiei de calitate, goana dupa hartie colorata, stiti voi…chestii firesti pentru pasionati.

Prima reactie a tuturor celor care vad aceste jucarii este in general ceva de genul “cand ai timp pentru asa ceva?” sau “n-as putea avea atata rabdare…” De obicei creatia se intampla seara, dupa cate o zi lunga la job, si in week-end-urile in care nu plec din Bucuresti si vizionez filme. Da, rabdarea este o conditie, si culmea, nu as fi zis nici eu ca am rabdarea necesara pentru asa ceva. Dar cand iti place ceva, dedici timp si rabdare, mai ales cand rezultatul ii bucura pe cei din jur.  Asa ca multumesc Dana pentru ajutor si incurajari, fara sfaturile si ajutorul tau nu cred ca treceam de prima lebada

PS: scuze pentru calitatea slaba a pozelor, sunt facute cu telefonul, lucrez la acest capitol

18 Responses to “Noua mea pasiune”